O nouă descoperire paleontologică în colecția Societății Muzeului Ardelean

Időpont
Helyszín(ek)
EME-SMA,
Cluj-Napoca, str. Napoca nr.2
Szervező(k)
EME-SMA
Programfelelős
EME-SMA

Colecţia paleontologică a Societăţii Muzeului Ardelean s-a îmbogăţit recent cu o nouă descoperire expusă în sediul instituţiei, alături de Balaurul Bondoc descoperit în 2009.

Cercetătorii Vremir Mátyás (Societatea Muzeului Ardelean), Alexander W. A. Kellner (Muzeul Naţional, Rio de Janeiro), Darren Naish şi Gareth J. Dyke (University of Southampton) au publicat pe 30 ianuarie 2013 în revista științifică PLoS ONE descrierea speciei noi, denumite "Eurazhdarcho langendorfensis".


Cum ne-am obișnuit deja, depozitele argiloase roșii a Formațiunii de Sebeș, de vârsta Cretacic superioară (cca. 72-65 milioane de ani în urma), nu contenesc să "livreze" noi dovezi despre viața, condițiile de mediu, ecologia şi evoluția biotopurilor şi al animalelor care trăiau pe aceste meleaguri, cu puțin timp înainte de extincția dinozaurilor.
Noua descoperire, se referă la un schelet parțial de pterosaur (reptila zburătoare), descoperit mai recent în vestitul sit paleontologic de la Sebeș-Glad (locul de descoperire al dinozaurului carnivor Balaur bondoc), și care reprezintă cea mai completă si informativă fosilă de acest fel, descoperit în depozitele Cretacice superioare din Europa. Este vorba despre fosilele unui pterozaur de talie medie (anvergura aripilor de cca 3 m) din familia Azhdarchidelor (azhdarco = dragon mitologic in limba Tadjica; locul unde s-a semnalat pentru prima oară acest grup, în 1984), forme zvelte, cu gâtul și craniul foarte alungite, într-o anumită măsura asemănându-se cu berzele și cocorii, însă mult mai mari. Fosilele de cca 69-68 milioane de ani vechime, s-au păstrat in sediment argiloase de pe malul unui vechi râu, și parțial au fost mâncate si împrăștiate de prădători oportuniști, în cazul de fata crocodili de 2-3 m lungime (identificați ca aparținând speciei Allodaposuchus precedens). Ca dovadă, oasele prezintă o serie de urme de mușcături si fracturi, iar dinții și fecalele fosilizate (coprolite) ale crocodililor, sunt împrăștiate pretutindeni șn zona festinului. Aici s-au mai descoperite scheletele dezmembrate al unor dinozauri erbivori (hadrozauri, titanozauri), a căror prezentare si publicare urmează in scurt timp.
Descoperirea a fost făcută de către geologul și paleontologul Clujean Matyas Vremir (Societatea Muzeului Ardelean), iar descrierea si interpretarea științifică s-a realizat în colaborare cu cercetători de top din Brazilia (Alex Kellner, Rio de Janeiro) și Anglia (Darren Naish, Gareth Dyke, Southampton). Pe lângă descrierea anatomică, studiul conține o serie de referiri la ecologia cât și diversitatea acestui grup de pterozauri, pe lângă specia Eurazhdarcho langendorfensis, aici fiind descoperit o altă specie, însă de talie gigantică ("Draculapteron gigas"), cea mai mare specie de pterosaur descoperită pana in prezent, cu o anvergură a aripilor de peste 12 m, și statura unei girafe adulte.


Despre Societatea Muzeului Ardelean

Articolul apărut în revista PLoS ONE